Proiectul privind învățământul secundar Romanian Secondary Education Project (ROSE)
Discuțiile pe tema proiectului Romanian Secondary Education Project (ROSE) dintre Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Ministerul Finanțelor Publice s-au purtat încă din 2012. Elaborarea proiectului s-a finalizat abia în 2014, iar ulterior la începutul lui 2015 au fost parcurse toate etapele legislative în vederea contractării împrumutului.
Oficial, proiectul a fost lansat la Biblioteca Centrală Universală din București, în 3 decembrie 2015, desi a fost adoptat încă din luna octombrie. Ministrul Educației de atunci, Adrian Curaj, aprecia că „proiectul ROSE este inovator, deoarece pune împreună provocările cu care se confruntă atât sistemul preuniversitar cât și sistemul de învățământ superior din România, în contextul mai larg al accesului, calității și echități”. Câteva luni mai târziu, în mai 2016, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești (ANOSR) și Consiliul Național al elevilor își exprimau nemulțumirea cu privire la modul netransparent în care era gestionat proiectul de către Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă (UMPFE), o direcție aflată în subordinea MENCS. Nemulțumirea era întemeiată, pentru că, deși proiectul valorează 200 milioane de euro, bani împrumutați de la Banca Mondială, iar legea care a ratificat împrumutul și debutul proiectului (Legea nr.234) a intrat în vigoare în 8.10.2015, nu avea după 7 luni un site care să ofere informații.
După un început timid, s-a prefigurat adevărata dimensiune a proiectului, prin cele trei componente pe care le dezvoltă: primele două sunt concepute pentru a aborda aspecte de natură academică și socială care conduc la performanța scăzută a elevilor în învățământul secundar superior, precum și în primii ani din învățământul terțiar. A treia componentă include atât managementul de proiect, monitorizarea și evaluarea impactului acestuia, cât și activitatea de evaluare a intervențiilor existente, care abordează constrângerile financiare ale elevilor din învățământul secundar superior provenind din grupuri dezavantajate.
Implicarea Colegiului Tehnic Mediensis în acest proiect a debutat în 2016, cu înaintea unei scrisori de intenție de participare la schema de granturi a proiectului, care conținea date despre eligibilitatea participării la proiect (rata de promovabilitate la examenul de bacalaureat și rata de absolvire a claselor terminale), date despre specializarea claselor, efectivul elevilor, numărul de elevi cu nevoie speciale, elevi care provin din familii cu părinți care lucrează în străinătate, nr. elevi înscriși în clasele terminale în anul școlar 2014-2015, rata de absolvire a bacalaureatului din 2015, situația actuală a liceului, cu accent pe provocările de natura educațională și socio-economică cu care se confruntă elevii și personalul liceului, etc.
În județul Sibiu, au fost selecționate doar 2 licee pentru prima runda a schemei de granturi: Liceul Teoretic „Gustav Gundisch” Cisnădie și Liceul Tehnologic „Avram Iancu” Sibiu.
Colegiul Tehnic Mediensis, alături de alte 15 școli din județ, face parte din Runda II a proiectului, acordul de grant fiind semnat în 1.10.2018 pentru o perioadă de 4 ani școlari. Grantul poate avea 3 valori, cu cât problemele școlii sunt mai mari, mai profunde, cu atât crește și valoarea acestuia. Colegiului Tehnic Mediensis i s-a repartizat un grant mediu, în valoare de 456.290 lei.
La nivelul școlii s-a constituit echipa de proiect: Tănase Corina, coordonator grant, Bocioancă Ana-responsabil activități remediale, Marin Magdalena – responsabil gestionare buget, Sima Dan – responsabil activități de consiliere, Crișan Delia – responsabil activități extracurriculare și Encea Florin-responsabil achiziții. În urma diagnozei realizată de echipa de proiect s-au conturat principalele probleme cu care se confruntă elevii liceului, precum și cauzele care determină absenteismul și rata de participare scăzută la examenul de bacalaureat. Cele mai semnificative s-ar referi la:
- Mediile mici de admitere la liceu care determină o adaptare pedagogică și relaționară dificilă la standardele educaționale specifice noului mediu școlar. Unii elevi nu reușesc să acopere în timp util lacunele pe are le au la unele discipline, renunță ușor, indiferent de suportul pe care îl au, devin demotivați și eșuează în dezvoltarea lor personală.
- Atitudine negativă pentru învățare datorată lipsei deprinderilor de a învăța. La aceasta se mai adaugă lipsa deprinderilor de a face față obstacolelor, de a rezolva problemele din viața lor, lipsa exercițiului de a-și fixa scopuri realiste, pe pași mărunți. Elevilor le este teamă de eșec și acest lucru îi determină să aleagă modalități dezadaptative de a face față (chiul, abandon). Cu o stimă de sine redusă, fără susținerea familiei, atenți la modelul societal promovat (efort minim-efect maxim) acești elevi consideră că școala nu reprezintă o garanție a succesului în viață.
- Relație școală-familie deficitară: acțiunile diriginților concentrate pe sensibilizarea părinților în legătură cu oportunitatea educației și riscurile abandonului școlar au fost nepopulare. Acest aspect se regăsește în special în cazul elevilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, familii monoparentale sau ale căror familii se confruntă cu probleme socio-economice, și unde lipsa supravegherii, dar și lipsa suportului emoțional din partea familiei au conotații alarmante. Astfel, aceste circumstanțe pot orienta adolescentul spre anturaje care emoțional îi conferă securitate și siguranță, dar din punct de vedere al valorilor promovate în astfel de grupuri duce la îndepărtarea acestuia de școala.
- Navetă cronofagă și energofagă: în ultimii ani s-a dublat numărul elevilor care au mediul de rezidență rural și fac zilnic naveta, procentul depășind 65%. Efectuarea navetei, care presupune în unele cazuri distanțe de 45 km, trezirea la ore matinale, au efect negativ asupra stării de oboseală a elevilor și a timpului dedicat pregătirii pentru școală.
Plecând de la aceste realități, echipa de proiect a creat premisele unei largi consultări a comunității, organizând focus grupuri și ședințe în școală la care au participat elevi, părinți, reprezentanți ai Consiliului Local, ai agenților economici, ai autorităților administrației publice locale, respectiv reprezentantul Primarului în cadrul Consiliului de administrație al școlii, asistenți sociali din partea Direcției de Asistență Socială din cadrul Primăriei Mediaș, Centrul pentru Integrare prin Terapie Ocupațională Mediaș, etc. S-au stabilit posibilile soluții pentru rezolvarea problemelor identificate prin organizarea următoarelor activități:
Activitatea I.1. Pregătirea suplimentară a elevilor în regim de after-school: după terminarea orelor, elevii din grupul țintă servesc masa, după care participa la ședinte de 2 ore de pregătire suplimentară la disciplinele: matematică, limba română, biologie, geografie, chimie.
Activitatea I.2. Consilierea elevilor și a părinților / tutorilor legali: activitatea își propune să optimizeze motivația pentru participarea la educație a elevilor prin acordarea unor ore de consiliere din partea unui expert în domeniu, care să vizeze dezvoltarea personală, activități de creșterea motivației pentru învățătură, optimizare a relației cu familia, monitorizarea situațiilor familial dificile, comunicarea cu serviciile de asistență socială. Pentru eficientizarea comunicării cu familia, se va achiziționa un catalog on-line, astfel încât părinții să cunoască în timp real situația notelor și a frecvenței la școală.
Pentru primul an de implementare al proiectului ROSE, Consiliul de administrație al școlii a aprobat grupul țintă format din 100 de elevi din clasele IX-XII și echipa de implementare formată din Lăcătușu Daliana, Mihai Marcela, Crăciun Marina, Balogh Gabriela, Bocioancă Ana, Maxim Diana și Cacovean Delia.