Din România această constelaţie se poate vedea pe cerul de iarnă, dar Orionul era cunoscut încă de acum trei milenii în Mesopotamia sub numele de Uru-anna (Lumina Cerului). În timp a devenit cunoscută sub numele de Orion, aşa cum o ştim astăzi. Constelaţia Orion are trei stele foarte strălucitoare: Riegel, Betelgeuse şi Bellatrix, fiind situată în regiunea ecuatorială a cerului. Probabil vechii egipteni au aşezat Marea Piramidă şi cele mai mici de lângă ea în poziţia celor trei stele pe care le-au observat atunci când au construit piramidele. Ca fiecare constelaţie, sau obiect ceresc observat şi consemnat ca atare din timpuri străvechi, are o legendă. Din mitologia greacă     aflăm că Orion a fost fiul lui Poseidon, zeul apelor. Tânărul era un vânător faimos şi curajos.

Această constelaţie este vizibilă în ţara noastră din noiembrie până în aprilie. Cel mai uşor de identificat este Centura lui Orion, formată din trei stele coliniare. Apoi puteţi identifica stelele Betelgeuse şi Bellatrix ce formează umerii lui Orion, precum şi Rigel şi Saiph, ce formează picioarele sale.

Dacă prelungim linia centurii spre sud-est, ajungem la cea mai strălucitoare stea a constelaţiei Câinele Mare, dar în acelaşi timp şi cea mai strălucitoare stea de pe cerul nopţii, Sirius. Prelungind aceeaşi spre nord-vest o găsim pe Aldebaran, cea mai strălucitoare stea din constelaţia Taurului. Linia ce trece de la Rigel spre Betelgeuse ne indică cele mai strălucitoare două stele a constelaţiei Gemenilor, anume Castor şi Pollux.