„Peste multe generații de acum încolo, dispozitivele noastre vor funcționa cu energie ce poate fi obținuta în orice punct din Univers. Este o chestiune de timp până când omul va ajunge să-și branșeze dispozitivele la această sursă de energie inepuizabilă și reală a naturii.” – Nicolae Tesla.         Ceea ce este necunoscut publicului larg și majorității instituțiilor științifice oficiale (școli, facultăți, etc.) este că în spațiul ce ne înconjoară, și dincolo de el, se află  un câmp de energie pe care Nicolae Tesla l-a numit “ether”, cum de altfel au făcut mulți alții înaintea lui. Tesla a fost unul dintre primii inventatori care a construit aparate capabile sa acceseze această energie.

     Noi ne rotim în spațiul imens cu o viteză inimaginabilă; totul în jurul nostru se mișcă, se rotește, totul este impregnat de energie. Trebuie să existe o modalitate de a accesa această energie și a o folosi. Apoi cu lumina (particule fotonice) obținută din mediu, cu energia obținută din această, cu fiecare formă de energie obținută fără efort, din sursa inepuizabilă a Universului, umanitatea va avansa cu pași gigantici. Simpla contemplare a acestor magnifice posibilități, ne expansionează mințile, ne întărește speranțele și ne umple inimile cu o supremă încântare – Nicolae Tesla – referiri la energia vidului în 1891.

     Existența acestui câmp de energie inepuizabil a fost demonstrată, de la Tesla încoace, de nenumărate experimente științifice moderne. Energia „punctului zero” este manifestată la nivel grosier, prin ceea ce numim materie; este starea cea mai densă pe care aceasta energie o poate lua.

     Energia punctului zero este un alt termen pentru a defini energia vidului sau etherul cum îl numea Tesla. Existența energiei vidului a fost dovedita în nenumărate rânduri prin efectul „Casimir”. Acest fenomen a fost prevăzut pentru prima dată de către Hendrick Casimir în 1948. El a prezis faptul că două plăci conductoare, situate într-un mediu vidat la o foarte mică distanța una de alta, sunt  împinse una spre cealaltă de către o forță misterioasă. Această forță apare din cauza fluctuațiilor Punctului zero, fluctuații care se manifestă ca urmare a particulelor virtuale ce apar și dispar în și din  manifestare.

     John Wheeler si Richard Feynaman de la Universitatea Princeton au estimat energia punctului zero pentru prima dată. Ei au calculat că o “cană” din energia punctului zero ar fi suficientă pentru a aduce în stare de fierbere toate oceanele lumii. Echivalentă în materie, dacă am folosi faimoasa ecuație a lui Einstein:

     E=mc² ar fi  10 ⁹⁴ gram/cm³  

     Prin urmare un centimetru cub de energie a punctului zero conține echivalentul în materie a mai mult decât întreaga masă a Universului. Contrar a ceea ce noi cunoaștem a fi materie, aceasta nu este altceva decât o formă  difuză  de manifestare a energiei, 9,99999 % din ceea ce noi numim materie nefiind altceva decât…spațiu.

     Odată ce lumea a aflat de existența punctului zero, o noua generație de “căutători de comori” a luat naștere. Mulți inventatori caută să descopere metode cât mai eficiente de accesare a acestei energii deoarece ea este gratuită și nu trebuie să plătești pentru ea. Odată ce ai învățat să o accesezi, poți să beneficiezi din abundență de ea întrucât aceasta energie se află în cantitate nelimitata în Univers. Imaginați-vă că televizorul dvs. și alte aparate electrice din gospodărie ar funcționa cu această energie, nemaifiind necesar să introduceți cablul în priză și să folosiți curentul  electric de la compania de electricitate. Vă imaginați ce ar însemna asta? Adio petrol… Într-o lume dependentă de petrol, multor oameni influenți cu afaceri în domeniul petrolului nu  le-ar plăcea sa își piardă averea și puterea. Acesta este unul din motivele pentru care tehnologiile cu privire la energia vidului (și altele de acest fel) descoperite de-a lungul timpului, au fost împiedicate să apară pe scara largă.

     Unul din inventatorii contemporani care a reușit să pună la punct un dispozitiv care sa acceseze energia vidului este Thomas Bearden , fizician, fost locotenent colonel în armata SUA. Denumirea acestui dispozitiv este Motionless Electromagnetic Generator (MEG). Dispozitivul respectiv produce de 100 de ori mai multa energie decât consumă, nefiind în contradicție cu legea conservării energiei din termodinamică deoarece energia produsă în plus este extrasa din punctul zero sau ether.

Un alt cercetător, Jean Louis Naudin, care a verificat teoria ce stă la baza funcționării acestui dispozitiv, construindu-l, confirmă acest lucru și anume ca MEG este supraunitar ca randament (produce mai multă energie decât consumă). Bearden a aprofundat conceptele lui James Clerck Maxwell, părintele electrodinamicii clasice, descoperind că acestea au fost greșit înțelese, interpretate și simplificate de către fizicienii Lorentz si Oliver Heaviside, pentru o mai ușoară înțelegere. Bearden a observat ca anumite ecuații din teoria lui Maxwell care făceau referire într-o formă sau altă la energia vidului, au fost trecute cu vederea și prin urmare, s-a omis și posibilitatea accesării și folosirii acestei energii. Bearden era bine documentat în legătură cu aceste ecuații având în vedere că însuși fizicianul Max Plank părintele fizicii cuantice, a confirmat validitatea ecuațiilor lui Maxwell, sugerând că acestea ar trebui luate în serios.